Echilibru (?)

Si uite unde ajungem....

Eu vreau sa cant la pian...

si mai vreau si imbratisarea imposibila din seara asta...

iar melodia asta suna atat de bine - eu totusi iubesc tot ce ma inconjoara :); de ce ceea ce ma inconjoara ma intristeaza? (asteptarile?? jocurile??!? lipsa "dansului"??)

azi, e doar o zi ca oricare alta si simt ca am trait intens pana acum...

de acum o sa fie la fel, de acum o sa fie dureros si frumos si tot ca inainte... chiar cu toate schimbarile care se petrec. Si ma bucur ca am sentimentul ca pot ramane eu, chiar daca ma schimb.

Totul e asa cum trebuie sa fie, mai putin cand intervin eu :); invat, invat sa ma adaptez si sa raman libera...

"o sa renunt la a te mai atinge, ca stiu ca tot o sa te simt cumva..."   (.. poate o sa te simt/ cunosc cu adevarat)

mi-e dor de liceu, de cartile citite atunci si citatele pe care le invatam pe de rost, de placere.

des imi amintesc de: "nici o datorie din lume nu are dreptul sa calce in picioare sufletul omului" (ah, cat de frumoasa e amintirea si transpunerea asta... I feel the smell)

nici noi nu avem dreptul sa ne calcam singuri sufletul in picioare...

(si totusi o facem, sub diverse scuze)

Ma bucur ca sunt aici, acum, desi nu este decat o fotografie alb-negru pe moment.

Remeber the butterflies? they'll soon come... soon :)

the mood song: